GÂND FUGAR
FERICIRE ȘI CONTRATIMP
… Mai înainte de a fi fericit, fi mulțumit și împăcat cu tine însuți și cu ceilalți…
Alt gând fugar …
SIMETRIA GÂNDURILOR
Să mai ieșim din bulele noastre…
„ Într-o zi SOCRATE primește vizita unui discipol carea părea destul de agitat și care cu sufletul la gură, îi spune:
– Maestre, vreau să-ți spun că un prieten de-al tău a vorbit cu răutate despre tine.
Socrate l-a întrerupt cu blândețe, zicându-i: ,, Stai! Ai trecut deja prin cele trei cercuri ceea ce vrei să-mi spui?,,
-Cele trei cercuri?-întrebă mirat discipolul.
-Da, a răspuns Socrate. Primul cerc este ADEVĂRUL. Ai cercetat cu grijă dacă ceea ce intenționezi să-mi spui este adevărat din toate punctele de vedere?
–Nu… l-am auzit spunându-le unora din apropiere.
–Dar măcar prin al doilea cerc-BUNĂTATEA– le-ai trecut? Ceea ce vrei să-mi spui este un lucru bun?
-Nu, de fapt este chiar opusul…
-Ah! L-a întrerupt Socrate. Atunci să trecem la cel de al treilea cerc. Chiar este NECESAR să-mi povestești toate acestea?
-Ca să fiu sincer, nu, nu este absolut necesar.
-Atunci, a rostit înțeleptul- dacă nu e adevărat, nici bun, nici necesar… să lăsăm totul uitării. „
Oare de câte ori trecem prin filtrul celor trei cercuri ale lui Socrate, judecăți de valoare , afirmații despre alții sau chiar simple vorbe rostite la ceas de îndărjire…
GÂND FUGAR
Rămâi la tine acasă, acasă în sufletul tău…
Nu departe de noi, puțin spre est, la o aruncătură de băț se prepară o ciorbă acră rău de tot cu niscaiva frânturi de adevăr , multă minciună și un cazan plin de istorie, o istorie denaturată creată , ireală, plămâdită în laboratoare și plină de troli. Bucătarul șef se închină din când în când cu oarecare pravoslavnicie ( căci de evlavie duhovnicească nu poate fi vorba) și are pretenția că face cea mai strașnică ciorbă din lume. Vrea să mâncăm cu toții din ea. Dacă nu vrea cineva i se va servi cu forța, eventual direct pe masa lui din bucătărie cu o rachetă sau cu o dronă.
” De multe ori vedem că nu facem decât să-i judecăm pe ceilalți. Chiar și în tăcere, inima noastră vorbește neîncetat despre alții. Această judecată ne împiedică să rămânem în noi înșine. Suntem mereu în ceilalți. Suntem mereu porniți să descoperim în ei greșeli, pentru a ocoli realitatea noastră. Însă în acest fel nu ajungem niciodată la noi și nici în liniștea noastră interioară. „
( Anselm Grun)
Uite așa, tot ce spun, gândesc sau fac ceilalți, e rău. Din mintea noastră aceste idei trec în bucătărie și apoi pe glia altora. Nu contează ce suntem noi. Important este doar să impunem celorlanți voința noastră. Nu contează voia lor. Doar a noastră trebuie să se impună cu orice preț. Rezolvarea dilemei?
…Să ne ocupăm de sufletul nostru, de bucătăria noastră, de țara noastră.
TIMP
ALT GÂND FUGAR
Între POSIBIL și IMPOSIBIL
… Când totul pare posibil, atunci se naște imposibilul…
Alt gând fugar și fără limită de timp.
Un gând de primăvară.
GÂND FUGAR
Când vine timpul tăcerii
Tăcerea poate spune multe, dar ascunde și mai multe…
GÂND DE PRIMĂVARĂ
E timpul mesei…
„ Avarul moare de foame azi, de frică să nu moară de foame mâine ” .
( Sf. Bernard de Clairvaux)
În cât timp va dispare prostia…
Un posibil răspuns de la Marin Sorescu:
Cum soarele…
Cum soarele este singura problemă internațională
Pe deplin rezolvată,
Propun să ne continuăm tratativele
De pe această platformă politică.
Din soare pământul se vede cel mai bine,
Cu toate chestiunile lui litigioase,
Ca pe hărțile vechi petele albe
Pe care primii geografi scriau cu spaimă:
"Aici sunt lei ".
Leii aceia au fost de mult domesticiți,
Am culcat de mult câmpii și orașe
Pe pielile lor somnoroase
Iar acum totul se poate rezolva
De pe platforma politică a soarelui.
De altfel, în soare a și început să se vorbească,
Precum că pe pământ prostia va dispare
În curând,
Pe cale pașnică.
P.S – Și eu care credeam că va dispare cu o bombă…
*Versuri preluate din volumul Tușiți de Marin Sorescu, Editura Eminescu, 1970.
De același autor: SIMETRIE