DIN VALURILE VREMII…


de Mihail Eminescu

Din valurile vremii, iubita mea răsai

Cu brațele de marmur, cu părul lung, bălai

Și fața străvezie ca fața albei ceri

Slăbită e de umbra duioaselor dureri!

Cu zîmbetul tău dulce tu mîngăi ochii mei,

Femee între stele și stea între femei.

Și întorcăndu-ți fața spre umărul tău stîng,

În ochii fericirii mă uit pierdut și plîng.

***

Cum oare din noianul de neguri să te rump,

Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,

Și fața mea în lacrimi pe fața ta s-o plec,

Cu sărutări aprinse suflarea să ți-o-nec

Și mîna friguroasă s-o încălzesc la sîn,

Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o țin.

***

Dar, vai, un chip aevea nu ești astfel de treci,

Și umbra ta se pierde în negurile reci,

De mă găsesc iar singur cu brațele în jos

În trista amintire a visului frumos.

Zădarnic după umbra ta dulce le întind

Din valurile vremii nu pot să te cuprind.

Textul respectă ortografia din perioada interbelica, poezia fiind preluată din volumul – MIHAIL EMINESCU POEZII – ediție îngrijită de Garabet Ibrăileanu, publicată de Editura Națională S.Ciornei, București 1938.

  • Sublinierea îmi aparține.

SPIRITUL VREMII


IN AȘTEPTAREA LUI EMINESCU

  • Dacă nu ne transpunem în vremea lui Eminescu, dacă, spre al judeca, nu ne umplem de spiritul vremii aceleia, dacă nu pornim de la scrisul de-atunci, nu putem înțelege bine că limba lui poetică, stilul lui, arta lui , sunt făurite de el pe d-ea-ntregul.Dar e de ajuns să ne găndim numai la limbă.( De altfel, limba este măsura artei unui poet).

Extras din G.IBRĂILEANU în prefața volumului ”M.EMINESCU POEZII, Editura NAȚIONALA S.CIORNEI, BUCUREȘTI,1938.

2020 SPRE AMINTIRE!


LA MULȚI ANI 2021!

Tuturor celor care m-au vizitat in 2020, prietenilor,celor care s-au rugat pentru mine și mai ales celor care m-au vizitat în spitale,le doresc un an 2021 cu multe bucurii și sănătate!Nimeni să nu treacă niciodată prin ce am trecut eu.Mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru minunea pe care a infăptuito!Sunt viu , chiar dacă vătămat…

La multi ani!

MOȘ CRĂCIUN vs. MOȘ GERILĂ


                            M O Ș    C R Ă  C I U N

Câte-un fulg mai dă să cadă

Poarta iernii s-a deschis

Straie albe de zăpadă

Mi-au adus din nou în vis.

 

Pe sub crengile-aplecate

Moș Crăciun încet venea,

Cum îl știu, adus de spate,

Înălbit de ani și nea.

 

Norii grei, plini de zăpadă,

Cerul l-au întunecat,

Stă o lacrimă sa-mi cadă

Pentru ochii ce-au  plecat.

 

Moș Crăciun cel plin de daruri

Și cu traista grea,

De copil, mi-aduc aminte,

Cîte-mi aducea.

 

Moș Crăciun, care-mi citise

Gândul,  ani la rând,

Din păcate, anul ăsta,

N-a citit în gând;

 

Ce-mi doream eu, printre daruri,

Astăzi nu era,

Ce-așteptam nu-i jucărie,

Este altceva.

 

Și așa cum este moșul,

M-a privit și m-a-ntrebat:

Pentru ce nu-mi place bradul,

Pentru ce m-am supărat?

 

N-am  ascuns ce-aveam pe suflet,

Ca să-l mint nu se putea,

Moșul știe mult prea multe,

Și i-am spus, încet, așa:

 

Ochii-aceia, Moș Crăciune,

Care știi că-mi plac,

Au fugit de lângă mine,

Spune-mi ce să fac?

 

Dac-aș ști eu că rămâne

Numai între noi,

Te-aș ruga, mult, Moș Crăciune,

Adu-i  înapoi.

*Varianta datată, iunie1976, în caietul manuscris din arhiva Enrico Fanciotti, cu indicativul ,,25b,,

    Pentru cei care nu știu precizez ca melodia a fost lansată cu titlul MOȘ GERILĂ, muzica Enrico Fanciotti, text Alvin Adler și Enrico Fanciotti.Melodia a fost compusa de E.Fanciotti în anul 1954 și lansată la radio,la televiziune și discografic in anul 1955, bucurându-se de un mare succes la public.Cu siguranță , titlul ce astăzi pare poate nepotrivit, a fost impus de autoritățile ce asigurau cenzura și care executau militărește ordinele și indicațiile conducerii de partid.Ulterior în anul 1976 și apoi în anul 1990 Enrico Fanciotti a schimbat titlul melodiei din Moș Gerilă in Moș Craciun.Melodia nu s-a mai bucurat de același succes nemaifiind promovată la radio sau televiziune,iar dupa 1990 au apărut melodiile de Crăciun străine care au schimbat profilul melodiilor de Crăciun.

Melodia Moș Crăciun in viziunea interpretativa ,Radu Goldis.

O alta variantă interpretativă ,Vlad Miriță AICI

Mos Craciun,muzică și text Enrico Fanciotti

 

 

LEGEA CIVILA vs.LEGEA MORALA


Uneori legea civila permite ceea ce legea bunului simț nu acceptâ.Țin minte câ mama m-a invâțat sâ le respect pe amândoua, dacâ se poate in același timp.Nu e prea dificil.E suficient sa vrei , sâ faci de câteva ori și apoi lucrurile merg de la sine.Sunt oare prea conservator?

VACCINUL POPII


VACCINA POPEI

de TH.D.SPERANTIA

Intr-o zi intr-o bacanie

La o tuica si o maslina

Nu-stiu-anume cum se face

Vine vorba de vaccina.

Unul zice ca e buna,

Altul zice ca nu prea

Iar un altul mai de-adreptul

Spune chiar ca este rea.

-Este rea,graieste dansul

Si,poti spune orice vrei,

Eu sunt chiar in contra ei.

Da,e rea,deodata zice

Si parintele Vasile,

Un copil al lui Tanase

A murit la doua zile.

– Cum murit la doua zile?

Ce vorbesti?I-adevarat?

Da, murit la doua zile

Dupa ce l-a vaccinat,

Ca baiatul lui Tanase,

Uite,Miercuri, zi de post,

S-a urcat intr-un copac

Si-a cazut si mort a fost.

Citind micuta anecdota ,scrisa acum mai bine de 100 de ani, stau un pic stramb si incerc sa judec drept.Oare am evoluat vreun pic sau chiar suntem si noi cazuti din copac…

Versurile sunt extrase din ,, Anecdote cu minuni,, de Th.D.Sperantia, Cultura Romaneasca,colectia Caminul. București 1916(?).

Ciuperca uriasa


In plina pandemie de coronavirus in gradina mamei mele au aparut , ca din senin mai multe ciuperci uriase.Cea mai mare are 2,4 Kg si un diametru de 1 metru .Regret ca nu sunt prin apropiere ca sa mananc si eu pe saturate.

Imagini cu inedita ciuperca puteti vedea AICI.

Este vorba despre ciudata ciuperca Basina porcului(Calvatia gigantea),care poate atinge si 20 de Kg, fiind comestibila.

Scoartele de altadata


Din zestrea strabunicii
Scoarta veche de peste 100 de ani din lada de zestre a strabunicii

Ca in fiecare an, vechea scoarta a strabunicii a iesit din lada si se aeriseste putin.Dupa cum spun specialistii ar putea fi una din cele mai bune metode de lupta impotriva virusilor, bacteriilor,fungilor si a altor ganganii.O metoda pe cat de simpla pe atat de ieftina.Stiau ele,bunicile si strabunicele noastre cate ceva…vantul si razele soarelui erau si sunt la indemana oricui.

Si uita asa, ma intreb in miezul zilei, o fi apucat frumoasa scoarta si epidemia din anul 1919?

AMPRENTE SI AMINTIRI(81)


MARIA MATESAN – A doua parasutista romana

Maria Matesan 1930 Fotografie interbelica din colectia mea de fotografii vechi reprezentand portretul din anul 1930 al Mariei Matesan, a doua femeie parasutist din Romania sau mai bine zis din Romania Mare.

Pe verso fotografia poarta semnatura  olografa a celebrei dar putin cunoscutei parasutiste , precum si mentiunea: ” Celui mai fervent amator de aviatie, Maria Matesan, Chisinau,28/9/1930.”

Este posibil ca fotografia sa fi fost oferita de curajoasa parasutista unui iubitor de aviatie dar si admirator personal.

Din pacate internetul nu inunda cu informatii despre Maria Matesan.Se pare insa ca Securitatea detine destule informatii daca e sa judecam dupa informatiile de AICI.

Prima parasutista romana a fost Smaranda Braescu.

AMPRENTE SI AMINTIRI(80)


Cum mai trece timpul…

Nu stiu cum s-a intamplat  dar astazi mi-am adus aminte de o postare mai veche, printre primele mele postari pe acest blog. Erau cateva impresii dintr-o mica iesire in aer liber, putin entuziasm de blogger incepator ( nu ca acum as fi prea experimentat), dar mai ales un gand…gandul de a revedea acele locuri  in trei. Asa cum se intampla adesea, viata ne mai asculta , dar isi urmeaza calea  fara a pune prea multe intrebari.

Acum problema este ca va trebui sa revad acele locuri in patru, prietenii stiu de ce…

Articolul cu pricina il puteti vedea AICI .

Timpul a trecut , blogul a crescut incet si cu multa multa munca.In schimb cele doua suflete au crescut enorm…

AMPRENTE SI AMINTIRI(79)


ABATIA MELK  INAINTE DE ANUL 1900

Peisaj cu o luntre si Abatia Melk,vazuta chiar de pe Dunare, circa 1890

Abatia Melk vazuta de pe DunareFotografie de epoca din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand o imagine inedita , surprinsa chiar de pe Dunare, de fotograful Theodor Mark din Scheibbs, inainte de anul 1900, circa 1890.

Fotograful retine pe memoria peliculei o luntre cu un vaslas si doi pasageri care trec in apropierea manastirii benedictine Melk din Austria, admirand desigur maretia ei.

Fotograful  T.Mark si-a fondat atelierul fotografic in orasul Scheibbs inca din anul 1864. Fotografia este de tip CDV pe suport de carton gros, dimensiuni 10,5/6,5 cm.

AMPRENTE SI AMINTIRI (78)


UNITATE DE TRANSMISIUNI

Imagine cu o unitate de transmisiuni din timpul celui de al doilea Razboi Mondial

Unitate de transmisiuni   Fotografie veche din colectia mea de fotografii vechi reprezentand o unitate mobila de transmisiuni, nu imi dau seama daca este o statie de emisie – receptie, o statie de bruiaj sau o statie radar. In dreapta imaginii, stand in picioare un ofiter, probabil sublocotenent, vesel si bine dispus.Cei trei soldati de langa el, toti gradati, par un pic cam stresati sau poate este prima lor fotografie. Nu prea inteleg prezenta dr.R. Fanciotti in acest grup( in stanga imaginii). Poarta halat alb de doctor dar are si o pereche de casti la urechi. Cred ca inedita imagine a fost realizata cu aparatul foto al doctorului Fanciotti. Pe verso fotografia poarta amprenta unei stampile cu urmatoarea inscriptie: ” Fotocopie M. Bilinski,(Calea) Victoriei 93 ( 33, 88, 98 ?) tel.4.34.10″

In spatele celor patru personaje distingem aparatura  care pare a fi moderna, bine intretinuta si mai ales camuflata. Fotografia a fost realizata in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, in jurul anului 1941.

AMPRENTE SI AMINTIRI(77)


MEMORIA…

Cum explica lumea de altadata pierderea memoriei?

Cu putin timp in urma mi-a picat in mana o carticica, usor ponosita  si purtand amprenta timpului, intitulata sugestiv ” Despre batranete” de M.T.CICERONE, aparuta la Editura Librariei” UNIVERSALA” Alcalay&Co de pe Calea Victoriei nr.27, colt cu Bulevardul Elisabeta, chiar la parterul hotelului ” Grand Hotel du Boulevard”. Cartea a aparut in cadrul celebrei colectii ” Biblioteca pentru toti” cu numarul 339 in primii ani ai secolului XX, in traducerea realizata de C.S.STOICESCU din limba latina.Despre batranete de Cicerone Rasfoind cartea am gasit, la pagina 28 -29,  explicatia pe care anticii o dadeau pierderii memoriei. Astfel oamenii de altadata considerau ca ” citirea inscriptiilor de pe morminte duce la pierderea memoriei”. 

Ca raspuns la aceasta credinta populara, CICERONE explica, citez:

” Memoria se slabeste. Da, daca nu se exerciteaza. Batranii nu-si pot conserva facultatile lor decat cu acest pret. Exemple: Temistocle, Sofocle, Homer, Hesiod, etc.

Insa se slabeste memoria. Negresit , daca nu o vei exercita, sau daca vei fi prea uituc chiar din natura. Temistocle stia numele tuturor concetatenilor sai: Crezi oare ca dansul, inaintand in etate, a salutat vr-o-data pe Aristide in locul lui Lisimac? Chiar eu, cunosc nu numai pe cei ce traiesc acum, dar chiar pe parintii si pe stramosii lor. Si nu ma tem, dupa cum se zice, ca voi perde memoria, pentruca citesc inscriptiile de pe morminte. Eu nu am auzit pe nici unul din batrani, ca a uitat locul unde si-a ingropat banii. Ei tin minte tot ce-i intereseaza, isi aduc aminte de zilele lor de infatisare, de debitorii si creditoriilor……

……Inteligenta ramane la batrani,  atat numai, daca ei isi conserva gustul de studiu si de ocupatiune; si aceasta este adevarat nu numai pentru barbatii insemnati  si pentru cei care au ocupat functii publice, dar si pentru aceea care duc o viata privata si linistita: Sofocle scrise tragedii pana in cele mai adanci batraneti. Si fiindca  se parea  ca isi neglijeaza afacerile familiei din cauza acestor ocupatii, fiii sai il trasera inaintea judecatii, si cerura a i se lua dreptul administrarii averii sale, dupa cum e obiceiul si la noi  de a se interzice acest drept parintilor de familie, cari isi neglijeaza bunurile lor.

Atunci, se zice, ca batranul ceti inaintea judecatorilor acea frumoasa opera, ce o avea in mana si pe care o terminasede curand, EDIP LA COLONA si intreba daca acea opera pare esita din creerul unui nebun. In urma acestei cetiri, batranul fu achitat de judecatori….”

Si exemplele continua in carte. Eu va invit sa o cititi, chiar daca poate medicii, psihologii sau psihiatri  din ziua de azi ar putea avea si alte pareri sau cu siguranta ar prescrie imediat o reteta.

Prin urmare cititi fara frica inscriptiile de pe morminte caci memoria  voastra nu va fi afectata in nici un fel, din contra, aveti toate sansele sa o imbogatiti!

AMPRENTE SI AMINTIRI(76)


ENRICO FANCIOTTI, la Clubul Arhitectilor

Enrico Fanciotti intr-un grup de arhitectiFotografie de altadata din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand un grup de arhitecti din anii 1970, in fata Clubului Arhitectilor din Bucuresti, dupa un spectacol. In fotografie il recunoastem pe arhitectul si compozitorul Enrico Fanciotti (al doilea in genunchi in primul rand al fotografiei,cu mana doamnei blonde pe umar).

AMPRENTE SI AMINTIRI (75)


BALADA DOAMNELOR DE ALTADATA

Ci spune-mi unde, ‘ n ce cuprins,

E Flora, rimleanca frumoasa:

Archipiada si Tais,

Ce-a fost si vara ei duioasa?

Si Eho, dintr-un freamat scoasa,

Cintind pe riuri si- ninsori,

Dumnezeeste de frumoasa?…

Dar unde-s marile ninsori?

*

Si prea-nteleapta Heloys

Din vina cui scopit ramas-a

Pierre Esbaillart la Sainct Denis?

De dragul cui ei imbraca rasa.

Asijderi, unde e craiasa

Ce-a pus ca Buridan, in zori,

Sa fie-n riu zvirlit cu plasa?…

Dar unde-s marile ninsori?

*

Si Blanche, ca floarea de cais,

Maiastra-n cintece craiasa,

Berthe Picior-Lung, Bietris, Alis,

Haremburgis in Maine baneasa,

Ioana, taranca viteaza

Ce-au ars-o anglii in vilvori;

Ci unde-s ele, Imparateasa?…

Dar unde-s marile ninsori?

Inchinare

De ele, mare, ce-ti mai pasa

Pe unde sint din alte ori.

Doar viersu-acesta nu te lasa:

Dar unde-s marile ninsori?

de Francois Villon , nascut pe 1 aprilie 1431( pe stil vechi)- disparut pe 5 ianuarie 1463, data si locul decesului necunoscute( ? )…

* Poezie extrasa din cartea „Villon”  din anul 1956, traducerea de Dan Botta, prezentarea de  Tudor Arghezi, aflata in colectia mea.

* Sublinierea imi apartine.

* Balada domnilor de altadata o puteti citi AICI……

Mai are rost sa intreb si eu : Unde e lumea de altadata si unde sunt marile ninsori?…. 🙂

 

 

 

AMPRENTE SI AMINTIRI (74)


POETI UITATI, POETI DE ALTADATA(4)

DEM.GH. NOLLA

DOR

Mai staruie si-acuma obrajii tai in palme,

Ca’ ntr’un cauc aroma de piersica brumata,

Si ochii de carbune par doua ape calme,

Cu arcul de spranceana – corabie culcata.

***

Si-acum mai curge parul – suvoaie de’ ntunerec –

Si se revarsa, valuri, peste stransoarea mainii.

De’ncerc cumva, iubito, dorinta sa mi-o ferec,

Zvacneste amintirea, cum iti zvacnira sanii.

***

Ma umple tineretea din tine ca un cantec,

Asa cum umple seva copacul, primavara,

Si, nu stiu, este blestem acesta ori descantec,

Caci, de-mi hraneste ziua , imi otraveste seara.

***

Doar palmele, frumoaso, ca doua vechi paftale,

Mi te pastreaza’ntreaga, mai vie ca o rana,

Si de ma arde buza, de focul gurii tale,

M’aplec sa-ti sorb faptura din ele, ca din cana.

*Poezie preluata din ” Revista Fundatiilor Regale” numarul din iulie 1944, pagina 99.

AMPRENTE SI AMINTIRI(72)


POETI UITATI, POETI DE ALTADATA(3)

EUGENIA MURESAN

VIETI

Mi-am adunat toate vietile care m’au robit

Si le-am intrebat : surorile mele. pentru ce ati trait?

    Una mi-a raspuns : ” ca sa-ti aduc copii-

    Intro’ zi apoi salcie plangatoare sa fi”.

Alta a ras : ” Ca sa placi barbatului in spre seara

Si sa-l stapanesti cu sarutarea ta rece si amara”.

    ” Ca sa fi frumoasa ” – a strigat alta.” Dar numai unul sa stie-

    Vecinica cenusareasa frumusetea ta oamenilor sa fie „.

Si una, care statea ca o piatra in capul unghiului, a rostit :

Ca sa iubesti tu pentru toti aceia care n-au iubit„.

de Eugenia Muresan, poezie publicata la pagina 105 in ” Revista Fundatiilor Regale”, numarul din iulie 1944.

* Sublinierea imi apartine.

* Am aflat de AICI ca Eugenia Muresan a fost amfitrioana si  o mare admiratoare a poetului Lucian Blaga.