Eugen Lovinescu


Dedicatie si autograf Eugen Lovinescu

Dedicatie si autograf E.Lovinescu

Dedicatie si autograf pe pagina de garda a primei editii a  romanului  MITE de Eugen Lovinescu , Editura „Adevarul”  Sa, Bucuresti 1934.

Domnului Jelea, in preajma anului nou, cu urari si multumiri, 31 decembrie 1934„.

Mite de Eugen Lovinescu

 

 

Anunțuri

AMPRENTE SI AMINTIRI(79)


ABATIA MELK  INAINTE DE ANUL 1900

Peisaj cu o luntre si Abatia Melk,vazuta chiar de pe Dunare, circa 1890

Abatia Melk vazuta de pe DunareFotografie de epoca din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand o imagine inedita , surprinsa chiar de pe Dunare, de fotograful Theodor Mark din Scheibbs, inainte de anul 1900, circa 1890.

Fotograful retine pe memoria peliculei o luntre cu un vaslas si doi pasageri care trec in apropierea manastirii benedictine Melk din Austria, admirand desigur maretia ei.

Fotograful  T.Mark si-a fondat atelierul fotografic in orasul Scheibbs inca din anul 1864. Fotografia este de tip CDV pe suport de carton gros, dimensiuni 10,5/6,5 cm.

AMPRENTE SI AMINTIRI (78)


UNITATE DE TRANSMISIUNI

Imagine cu o unitate de transmisiuni din timpul celui de al doilea Razboi Mondial

Unitate de transmisiuni   Fotografie veche din colectia mea de fotografii vechi reprezentand o unitate mobila de transmisiuni, nu imi dau seama daca este o statie de emisie – receptie, o statie de bruiaj sau o statie radar. In dreapta imaginii, stand in picioare un ofiter, probabil sublocotenent, vesel si bine dispus.Cei trei soldati de langa el, toti gradati, par un pic cam stresati sau poate este prima lor fotografie. Nu prea inteleg prezenta dr.R. Fanciotti in acest grup( in stanga imaginii). Poarta halat alb de doctor dar are si o pereche de casti la urechi. Cred ca inedita imagine a fost realizata cu aparatul foto al doctorului Fanciotti. Pe verso fotografia poarta amprenta unei stampile cu urmatoarea inscriptie: ” Fotocopie M. Bilinski,(Calea) Victoriei 93 ( 33, 88, 98 ?) tel.4.34.10″

In spatele celor patru personaje distingem aparatura  care pare a fi moderna, bine intretinuta si mai ales camuflata. Fotografia a fost realizata in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, in jurul anului 1941.

AMPRENTE SI AMINTIRI(77)


MEMORIA…

Cum explica lumea de altadata pierderea memoriei?

Cu putin timp in urma mi-a picat in mana o carticica, usor ponosita  si purtand amprenta timpului, intitulata sugestiv ” Despre batranete” de M.T.CICERONE, aparuta la Editura Librariei” UNIVERSALA” Alcalay&Co de pe Calea Victoriei nr.27, colt cu Bulevardul Elisabeta, chiar la parterul hotelului ” Grand Hotel du Boulevard”. Cartea a aparut in cadrul celebrei colectii ” Biblioteca pentru toti” cu numarul 339 in primii ani ai secolului XX, in traducerea realizata de C.S.STOICESCU din limba latina.Despre batranete de Cicerone Rasfoind cartea am gasit, la pagina 28 -29,  explicatia pe care anticii o dadeau pierderii memoriei. Astfel oamenii de altadata considerau ca ” citirea inscriptiilor de pe morminte duce la pierderea memoriei”. 

Ca raspuns la aceasta credinta populara, CICERONE explica, citez:

” Memoria se slabeste. Da, daca nu se exerciteaza. Batranii nu-si pot conserva facultatile lor decat cu acest pret. Exemple: Temistocle, Sofocle, Homer, Hesiod, etc.

Insa se slabeste memoria. Negresit , daca nu o vei exercita, sau daca vei fi prea uituc chiar din natura. Temistocle stia numele tuturor concetatenilor sai: Crezi oare ca dansul, inaintand in etate, a salutat vr-o-data pe Aristide in locul lui Lisimac? Chiar eu, cunosc nu numai pe cei ce traiesc acum, dar chiar pe parintii si pe stramosii lor. Si nu ma tem, dupa cum se zice, ca voi perde memoria, pentruca citesc inscriptiile de pe morminte. Eu nu am auzit pe nici unul din batrani, ca a uitat locul unde si-a ingropat banii. Ei tin minte tot ce-i intereseaza, isi aduc aminte de zilele lor de infatisare, de debitorii si creditoriilor……

……Inteligenta ramane la batrani,  atat numai, daca ei isi conserva gustul de studiu si de ocupatiune; si aceasta este adevarat nu numai pentru barbatii insemnati  si pentru cei care au ocupat functii publice, dar si pentru aceea care duc o viata privata si linistita: Sofocle scrise tragedii pana in cele mai adanci batraneti. Si fiindca  se parea  ca isi neglijeaza afacerile familiei din cauza acestor ocupatii, fiii sai il trasera inaintea judecatii, si cerura a i se lua dreptul administrarii averii sale, dupa cum e obiceiul si la noi  de a se interzice acest drept parintilor de familie, cari isi neglijeaza bunurile lor.

Atunci, se zice, ca batranul ceti inaintea judecatorilor acea frumoasa opera, ce o avea in mana si pe care o terminasede curand, EDIP LA COLONA si intreba daca acea opera pare esita din creerul unui nebun. In urma acestei cetiri, batranul fu achitat de judecatori….”

Si exemplele continua in carte. Eu va invit sa o cititi, chiar daca poate medicii, psihologii sau psihiatri  din ziua de azi ar putea avea si alte pareri sau cu siguranta ar prescrie imediat o reteta.

Prin urmare cititi fara frica inscriptiile de pe morminte caci memoria  voastra nu va fi afectata in nici un fel, din contra, aveti toate sansele sa o imbogatiti!

AMPRENTE SI AMINTIRI(76)


ENRICO FANCIOTTI, la Clubul Arhitectilor

Enrico Fanciotti intr-un grup de arhitectiFotografie de altadata din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand un grup de arhitecti din anii 1970, in fata Clubului Arhitectilor din Bucuresti, dupa un spectacol. In fotografie il recunoastem pe arhitectul si compozitorul Enrico Fanciotti (al doilea in genunchi in primul rand al fotografiei,cu mana doamnei blonde pe umar).

AMPRENTE SI AMINTIRI (75)


BALADA DOAMNELOR DE ALTADATA

Ci spune-mi unde, ‘ n ce cuprins,

E Flora, rimleanca frumoasa:

Archipiada si Tais,

Ce-a fost si vara ei duioasa?

Si Eho, dintr-un freamat scoasa,

Cintind pe riuri si- ninsori,

Dumnezeeste de frumoasa?…

Dar unde-s marile ninsori?

*

Si prea-nteleapta Heloys

Din vina cui scopit ramas-a

Pierre Esbaillart la Sainct Denis?

De dragul cui ei imbraca rasa.

Asijderi, unde e craiasa

Ce-a pus ca Buridan, in zori,

Sa fie-n riu zvirlit cu plasa?…

Dar unde-s marile ninsori?

*

Si Blanche, ca floarea de cais,

Maiastra-n cintece craiasa,

Berthe Picior-Lung, Bietris, Alis,

Haremburgis in Maine baneasa,

Ioana, taranca viteaza

Ce-au ars-o anglii in vilvori;

Ci unde-s ele, Imparateasa?…

Dar unde-s marile ninsori?

Inchinare

De ele, mare, ce-ti mai pasa

Pe unde sint din alte ori.

Doar viersu-acesta nu te lasa:

Dar unde-s marile ninsori?

de Francois Villon , nascut pe 1 aprilie 1431( pe stil vechi)- disparut pe 5 ianuarie 1463, data si locul decesului necunoscute( ? )…

* Poezie extrasa din cartea „Villon”  din anul 1956, traducerea de Dan Botta, prezentarea de  Tudor Arghezi, aflata in colectia mea.

* Sublinierea imi apartine.

* Balada domnilor de altadata o puteti citi AICI……

Mai are rost sa intreb si eu : Unde e lumea de altadata si unde sunt marile ninsori?…. 🙂

 

 

 

AMPRENTE SI AMINTIRI (74)


POETI UITATI, POETI DE ALTADATA(4)

DEM.GH. NOLLA

DOR

Mai staruie si-acuma obrajii tai in palme,

Ca’ ntr’un cauc aroma de piersica brumata,

Si ochii de carbune par doua ape calme,

Cu arcul de spranceana – corabie culcata.

***

Si-acum mai curge parul – suvoaie de’ ntunerec –

Si se revarsa, valuri, peste stransoarea mainii.

De’ncerc cumva, iubito, dorinta sa mi-o ferec,

Zvacneste amintirea, cum iti zvacnira sanii.

***

Ma umple tineretea din tine ca un cantec,

Asa cum umple seva copacul, primavara,

Si, nu stiu, este blestem acesta ori descantec,

Caci, de-mi hraneste ziua , imi otraveste seara.

***

Doar palmele, frumoaso, ca doua vechi paftale,

Mi te pastreaza’ntreaga, mai vie ca o rana,

Si de ma arde buza, de focul gurii tale,

M’aplec sa-ti sorb faptura din ele, ca din cana.

*Poezie preluata din ” Revista Fundatiilor Regale” numarul din iulie 1944, pagina 99.