POETI UITATI, POETI DE ALTADATA…
I.FRANCOIS BOTEZ
Zilelele trecute rasfoiam revista ” Insemnari iesene” numarul din 1 seprembrie 1939, o revista lunara editata la Iasi, sub conducerea D-lor M. Sadoveanu, M. Codreanu si Gr.T. Popa si atentia mea fost atrasa de o poezie, scrisa de un poet, necunoscut mie, dar mai ales , necunoscut internetului, care nu prezinta nici o informatie despre poetul I. Francois Botez. Daca blogul e plin de fotografii vechi si de flori, de ce sa nu fie nici o poezie. Imi permit sa prezint cateva strofe din poezia ” M’am infratit cu codrul” :
M’AM INFRATIT CU CODRUL
de I. Francois Botez
M’am infratit cu codrul si cu lumina firii,
Cu muntele amezii am prins prietesug,
M’au scuturat salcimii in poarta manastirii
Si am sorbit cu cerbii, izvoarelor, belsug.
Am ratacit pe plaiuri in zbor de libelula,
Cu vintul am dus veste cimpiilor de flori,
Cu epurii poenii am intocmit patrula
Si infruntand hatisul am ris de vinatori.
………………………………..
Bat toaca in ferestra cu degete de ramuri,
Bat clopotul caldurii in lanul de uitari,
Port sila de lumina a soarelui la geamuri
Si port in haturi, roibii apusului din zari.
Mi-i moartea blinda teama si viata freamat lin,
Ascult cum ploua ritmic in stinca versul greu,
De cuiele nadejdii norocul mi-l anin,
In mine le simt toate si’n toate ma simt eu.
Cam asta e poezia, patru strofe din sase… comentarii nu fac dar va invit pe voi sa o faceti. 🙂
Daca ti-a placut recomanda prietenilor
Apreciază:
Apreciere Încarc...