Prǎjitura Principele Nicolae


O reteta regala de altadata, din perioada interbelica,  merita incercata….

Carnete

Pe 15 august 1921, Principele Nicolae al României, cel de al patrulea copil al cuplului regal Ferdinand şi Maria, împlinea 18 ani. Era zarvǎ mare la Curte şi, mai ales, era zarvǎ la cuhnii, unde urmau sǎ fie pregǎtite bucate alese pentru invitaţii la masǎ. Bucǎtarul Edner dǎduse indicaţii pentru prepararea unui desert special, pe gustul tânǎrului principe. Prǎjitura avea sǎ fie uşoarǎ, iar aroma dominantǎ era cea de fistic.

Vezi articolul original 361 de cuvinte mai mult

RETETE


RECIPES former

Recipes interwar

RECIPE NO.1

ALBERT BISCUITS

Ingredients :

-125 Gr. butter

-4 Eggs

-250 Gr. sugar

– A package of vanilla sugar

A baking soda (in the interwar period was called DR.Oetkers backpulver).

Preparation :

Mix well with the butter, add the eggs, sugar and vanilla sugar and finally the flour mixed with baking powder.

It is not very thin dough, and cut with a glass slivers that stings with a knitting needle or older pressing a grater. Place slices thus prepared in a pan greased with butter and bake in the oven and kept in a tin box, tightly closed.

These biscuits are a good food for children. So be prepared biscuits in the days Grandma …

RECIPE NO.2

BISCUITS ANASON

Ingredients :

-3 Eggs

– 150 gr. sugar

– 100 gr. wheat flour

– A package of vanilla sugar

-Anise

Preparation :

Mix eggs with sugar mixed with vanilla sugar until whiten. They add flour, then place small piles spoon and greased wax (?). Sprinkle over them and bake anise in an oven not too hot. When ready, remove with a thin knife and bend the handle of a spoon still hot. If you somehow have hardened put back in oven until softened.

RETETA NR.3

CREMA DE MERE

Ingrediente:

– 1/2 Kg. mere. curatate felii, apa, zahar

Pentru crema:

-1/4 litru lapte

– 2 galbenusuri

-2 albusuri batute

-50 gr. zahar

-un pachetel zahar vanilat

-1 lingurita Dr. Oetker’s vanillin Puding pulver sau faina fina de cartofi

– visine sau ciresi, eventual coaje de portocale.

Preparare:

Se evaporeaza feliile de mere cu putina apa si zahar, pana ce se sticlesc merele, fara sa fiarba ca sa se desfaca. Dupa ce se racesc se pun intr-o farfuri de sticla , si se toarna peste ele urmatoarea crema: Se bate cu batatorul  de albus lapte, galbenusele, zahar, zahar vanilat, praf de budinca vanilat sau praf de cartofi; se bat pe foc  pana se ingroase. Dupa ce se raceste crema se amesteca cu albusul batut a 2 oua. Cine vrea poate sa parfumeze cu putina coaje de portocale sau sa amestece crema cu visine sau ciresi.

Se seveste cu biscuituri sau cakes.

RETETA NR.4

* The recipes  are taken from the pamphlet, A light head uses only Recipes DR. Oetker Home Kitchen „ in the interwar period, from the collection. Brosura contine, alaturi de reclame produselor Dr.Oetker un numar de 94 de retete pe care le voi posta  periodic, in functie de timpul disponibil.

* Pentru mai multa savoare am pastrat ortografia vremii, axact asa cum apare in brosura.

 

PALARII(67)


PALARIE!!!

Macrolepiota procera

Macrolepiota procera

Palaria sarpelui ( Macrolepiota procera) din familia Agaricaceae, cunoscuta si sub denumirea de burete serpesc, ciuperca umbrela sau parasol. Este comestibila, chiar foarte gustoasa. Se consuma  in general exemplarele tinere care nu au palaria deschisa prea mult, cum este si exemplarul din imagine. Merge preparata ca orice alta ciuperca dar  la gratar sau pane este excelenta. Se recomanda sa fie bine supusa tratamentului termic deoarece unele persoane, mai sensibile, pot avea mici probleme digestive. La exemplarele mature se consuma doar palaria, dar la cele care nu au palaria deschisa se poate consuma si piciorul care nu este fibros.Piciorul de la exemplarele mature este comestibil dar este fibros si merge gatit doar taiat in fasii subtiri si bine gatit. Dupa parerea mea cea mai buna reteta este cea la gratar cu un sos de usturoi.

O alta palarie de Macrolepiota puteti vedea aici:

Din aromele Austriei: Linzer-Torte


Stiti care e cea mai veche prajitura din lume?

Povești săsești

Se spune că Linzerul este cea mai veche prăjitură din lume. Multă vreme s-a crezut că rețeta de la 1696, păstrată sub cheie la Biblioteca de Stat Austriacă, ar fi cea mai veche rețetă de tort cunoscută, însă în 2005 a fost găsită o rețetă și mai veche, de la 1653, într-o carte de bucate veroneză de la Abația benedictină Admont. Făcând o paranteză, nu pot să nu spun că aici este sigur una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume. Nu?untitled

Denumirea delicioasei prăjituri este controversată, însă se pare că vine de la orașul austriac onomin, unde un patiser renumit, Johann Conrad Vogel, ar fi comercializat tortul pentru prima dată, în 1823. Bineînțeles că în Linz există astăzi o cofetărie cochetă, Jindrak, care se laudă că ar avea rețeta originală, cea adevărată, cu unele ingrediente încă rămase secrete.

image_b

Astăzi există multe variante de preparare, dar cred că cea de mai jos, așa cum o…

Vezi articolul original 225 de cuvinte mai mult

RETETE (5)


RETETE DE PE VREMEA BUNICII

SARMALUTE IN FRUNZE DE TEI

Frunze de tei argintiu (Tillia argentea)

Frunze de tei argintiu sau teiul alb (Tilia tomentosa)

Privind aceasta fotografie( facuta pur si simplu intamplator) mi-am adus  aminte de bunica mea din partea mamei si de sarmalele facute de ea, in frunze de tei.Era  foarte priceputa si ingenioasa in ale bucatariei, fiind solicitata la mai toate evenimentele importante din sat ( N.Balcescu, judetul Bacau), nunti, inmormantari, praznice, etc.Pe vremea bunicii aceste evenimente nu se desfasurau la caminul cultural sau la restaurant ci in gospodaria celui care organiza evenimentul.Se improviza o vatra, in fundul curtii sau al gradinii, se puneau ceaune mari de lut pe pirostri pentru ciorba ( unele cred ca aveau 50 de litri).Sarmalele se fierbeau in oale de lut.Tin minte ca erau inchise la culoare, negre.Vara sarmalele se faceau  in special din foi de vita, iar toamna din varza dulce sau dupa caz din varza murata.Totusi acasa, bunica invelea sarmalele si din alte frunze.Am inca in memorie gustul inconfundabil al sarmalelor din frunze de tei argintiu, al sarmalutelor in frunze de brusture, dar si al celor din frunze de sfecla rosie.Imi amintesc ca cel putin odata  m-a trimis sa adun frunze de brusture si mi-a spus: ,, sa nu fie mai mari decat  e mana ta”. Uneori si mama mai inveleste sarmalutele in frunze de sfecla rosie si sincer sa fiu sunt minunate…

Din cate imi amintesc la nunti meniul era urmatorul:

1.Aperitiv : cozonac si tuica.

2.Ciorba

3.Sarmalute cu ardei iute.

4.Friptura de porc ( mai rar de vitel, pe vremea lui Ceausescu era interzisa sacrificarea bovinelor in gospodariile populatiei.Daca se taia pe ascuns un vitel, carnea se punea numai la sarmale, ca friptura se manca numai in familie).Evident vinul rosu de butuc nu lipsea.

Painea si cozonacul se faceau in casa la cuptor.

Dupa 1989 a aparut si aperitivul clasic cu branza, salam, masline, legume si sampania cu piscot…

Prietenii si cunoscuti care ma mai viziteaza spun ca m-as pricepe si in ale bucatariei.Cert este ca ceva, ceva am mostenit si eu… cu toate acestea nu am facut niciodata sarmalute in foi de tei. Vara e pe sfarsite si frunzele de tei sunt acum tari.Promit insa ca la anul cand frunzele de tei vor  fi fragede voi invartii si eu sarmalute cu frunze de tei si chiar de brusture.Pana atunci insa trebuie sa o intreb pe mama sau pe matusile de la Faraoani, surorile bunicii, care e reteta.

Bunico imi este dor de sarmalele tale! Bunica impreuna cu bunicul in anul 1939 ( prima din stanga pozei in costum popular ): https://imaginecontinua.wordpress.com/2012/03/27/familia-varvara-si-ioan-lorent/scan0004-2/

Trandafir roz

Trandafir roz

AMPRENTE SI AMINTIRI (11)


PAUNUL (PAVO CRISTATUS)

PAUN IN PERIOADA INTERBELICA

PAUN IN PERIOADA INTERBELICA

           Fotografie interbelica din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand un paun( Pavo cristatus), denumit si paunul asiatic sau paunul albastru, cocotat pe un stalp in unul din noile cartiere de locuinte ridicate in perioada interbelica pe malul Dunarii, la Braila.

     Paunul este o pasare decorativa originara din Asia care traieste ca pasare domesticita in toata lumea in special in parcuri si gradini. In stare salbatica mai poate fi gasit si astazi in padurile ecuatoriale din India, Pakistan si Sri Lanka. Carnea este comestibila si era considerata o mare delicatesa in Egiptul Antic sau Roma Antica. Scriind acest articol mi-am adus aminte ca am citit mai de mult( acum nu imi aduc aminte unde, dar voi cauta si voi reveni cu amanunte) despre extravagantele culinare ale imparatului Nero care solicita des sa ii fie servita la masa o mancare din limbi de paun.

Din pacate nu pot sa va prezint reteta  acestui fel de mancare. Si chiar daca as putea sa o prezint cu siguranta nimeni nu poate procura  sa zicem cateva zeci de limbi de paun ca sa ajunga sa prepare aceasta reteta.In lumea de altadata insa se puteau gasi si daca imparatul avea pofta sa manance limbi de paun, atunci manca.Prin urmare daca doriti sa marcati un eveniment deosebit si sa impresionati chiar si pe cel mai exigent si fin gurmand, atunci cu siguranta, nu trebuie sa omiteti din meniul mesei festive, reteta de mancare din limbi de paun a la Apicius, considerat a fi intemeietorul artei gastronomice prin lucrarea sa ,, De re coqvinaria”( Arta culinara sau Bucataria in Roma Antica) unde pot fi gasite retete de mancaruri din limbi de paun, privighetori sau flamingo….

*Informatii despre pauni puteti gasi AICI:

Pentru marirea imaginii dati un CLICK pe fotografie.

SUFLE DE PRAZ CU CIUPERCI


SUFLE DE PRAZ CU CIUPERCI SI PIEPT DE PUI

Ingrediente pentru 6 persoane:

-600g praz

-500 g piept de pui tocat

-100 g ciuperci

-1 legatura ceapa verde

-1 ceapa uscata medie

-1 legatura patrunjel verde

-2-3 oua

-1 lingura faina grau

-2 linguri pesmet

-un cartof mare

-sare(delicat),piper,1/2 pahar vin alb.

Mod de preparare:

Se taie prazul ,ceapa uscata , ceapa verde si ciupercile si se calesc cu putin ulei la foc potrivit ca sa nu se arda.Se adauga vinul, se mesteca si se lasa la foc mic 5-10 minute.Ouale se bat separat (albusul de galbenus). Se taie marunt coditele de patrunjel si se adauga peste prazul care inca  e la foc.

Intr-un vas potrivit se pune pieptul de pui, patrunjelul taiat marunt, albusul batut spuma, galbenusul, lingura de faina, cartoful fiert si dat prin razatoarea fina, prazul (racit nu fierbinte), piperul, sarea si se omogenizeaza.

Se tapeteaza un vas de sticla(sau o tava ) cu putin ulei (sau unt) , putin pesmet si se pune inauntru compozitia . Se niveleaza cu o lingura si se presara deasupra pesmet. Optional se poate presara si cascaval ras sau parmezan, grana.Se introduce la cuptor la foc mare cc 20 min, apoi se da focul mai mic inca 20 min pana ce sufleul creste frumos si este rumenit deasupra.

Se poate servi cald sau rece cu piure de cartofi sau cartof natur si o salata .Merge foarte bine cu salata de untisor(grausor) .

Atentie: cand este cald sufleul  se taie, portioneaza mai greu.Este bine sa il taiati cand s-a racit putin.

POFTA BUNA!

PIZZA ALLA NAPOLETANA


PIZZA ALLA NAPOLETANA cu ciuperci si branza

pentru 6 persoane

*Reteta este preluata din caietul manuscris  datat 1975, al domnului Enrico Fanciotti.

INGREDIENTE:

-500 gr faina

-20 gr drojdie de bere

-300 gr branza(de preferat mozarella)

-100 gr ciuperci

-25 gr unt

– sare,piper,ulei vegetal(de preferat de masline),vin.

Treceti faina prin sita pe un fund de lemn si in mijloc puneti drojdia de bere muiata in putina apa calduta,putina sare ,putin piper .Amestecati totul ,folosind apa calduta.Lucrati energic aluatul  pentru a obtine o coca moale si elastica.Formati o ,,bila” pe care o asezati intr-o farfurie pulverizata cu faina  pe care o punti la loc cald ca sa creasca.

Dupa ce a crescut , puneti  aluatul pe fundul de lemn ,presat cu putina faina ,framantati inca un pic ,neteziti-l  cu mainile formand un disc  pe care il puneti intr-o forma unsa  cu ulei .Pe discul obtinut  puneti branza data pe razatoare(prin masina de tocat sau maruntit cu un cutit).Apoi adugati ciupercile care in prealabil au fost inmuiate putin cu unt si eventual o lingura de vin alb sec.

Asezonati cu sare ,piper,putin ulei si introduceti la cuptor incins cca.20 minute.

PIZZA NAPOLETANA ,,FINA-RAFFINATA”

pentru 6 persoane

Reteta este preluata din caietul manuscris datata 1975 al domnului ENRICO FANCIOTTI

INGREDIENTE:

-250 gr faina

-150 gr unt

-5 oua

-20 gr drojdie

– 300 gr branza dulce (mozzarella)

-150 gr sunca

– 500 gr rosii

-parmezan ras (un pumn)

-sare, piper, zahar, ulei(masline), busuioc.

Preparare:

Puneti faina cernuta pe masa ,in mijloc adaugati untul ,2 oua,unpraf de sare ,drojdia de bere dizolvata intr-un deget de lapte .Incepeti sa framantati untul si  ouale adaugand putin cate putin faina.Cand toate ingredientele sunt bine amalgamate adaugati alte 2 oua si incepeti sa lucrati cu forta aluatul ,ridicand cu mana si batand-o de masa pana va deveni bine legata si elastica .In acest moment adugati zaharul ,framantati inca putin si apoi puneti aluatul intr-un castron pulverizat cu faina.Aluatul nu va trebui sa ocupe mai mult de o treime din castron.Acoperiti castronul cu un servet .Lasati sa dospeasca intr-un loc cald.In cca 2 ore aluatul va ajunge la marginea castronului.

In timp ce aluatul creste  taiati branza in felii subtiri ,sunca in lamele cat mai mici.Scufundati rosiile pentru 1-2 minute in apa fierbinte ,decojitile,taiatile in cubulete mici ,alegeti pe cat se poatesamburii.Puneti pe foc o tigaie cu putin ulei.Cand s-a incins bine adaugati rosiile si fierbetile la foc puternic  in asa fel ca sa se coaca bine dar nici sa nu se desfaca.

Cand aluatul e gata crescut ,bateti-l  cu palma mainii pentru a se ,,desumfla”.puneti un strat subtire de faina pe masa si intoarceti aluatul pe care il imparti in doua.Una din parti sa fie un pic mai mare ca cealalta.

Ungeti cu unt o tava de cca.20 cm si puneti in fundul ei partea mai mare din aluat ,intinzand cu degetele pana formati un fel de caston .Peste aluat dispuneti  jumatate din feliile de branza si peste ele rosiile coapte.Condimentati cu sare si piper si cu o lingura sau doua de busuioc proaspat tocat.Adaugati deasupra sunca si apoi un alt cu branza ramasa.Terminati  umplutura presarand peste tot parmezanul ras.Bateti bine inr-un castron oul ramas si cu pensula tapetati marginea de aluat care a ramas libera.

Luati cealalta jumatate de aluat (cea mai mica) intindeti-o cu ruloul de lemn,adaugand si putina faina din cand in cand.Formati un disc si cu acesta acoperiti pizza ,inchideti bine si puneti din nou la crescut in loc caldut,ferit de curenti de aer.Imediat ce PIZZA va fi crescut(cca o ora),o ungeti superficial cu ou batut ,procedand cu grija ca sa nu se desumfle.Puneti tava la cuptor nu prea cald.Pentru o buna coacere trebuie sa stea la cuptor 20-30 min.Pizza e gata cand e bine rumenita.Evident cel mai bine se serveste calda, dar nici rece nu e rea…