PERIOADA INTERBELICA(146)


PORTRET DE FAMILIE DIN ANUL 1935

portret de familie in anul 1935Fotografie interbelica din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand frumosul portret al unei familii din perioada interbelica. Cei doi parinti privesc cu admiratie si dragoste spre cei trei copii, doua fetite si un baietel, toti imbracati elegant. Din pacate baietelul e putin cam suparat si parca ar vrea sa planga, ceva nu ii este pe plac. Cu toate acestea tatal nu il slabeste din ochi…

Fotografia de tip sepia a fost realizata la atelierul fotografic ” Julietta” din Bucuresti in vara anului 1935. Pe verso fotografia poarta dedicatia olografa:” Dragi nostri fini(?) va oferim aceasta fotografie cu iubire, dragoste si ….. 16/7/1935 Bucuresti”.1935

  • Fotografia a fost inramata la celebrul atelier ” GEORGES- cel mai mare magazin de rame pentru tablouri si picturi, de pe bulevardul Schitul Magureanu nr.5, Bucuresti”.

AMPRENTE SI AMINTIRI(70)


POETI UITATI, POETI DE ALTADATA (2)

   LUCA ION CARAGIALE, fiul dramaturgului si publicistului Ion Luca Caragiale( 1852-1912)

Stante ale odihnei

de Luca Ion Caragiale( 1893-1921)

Mirosul de mixandre si umbra din pridvor

Imi ocrotesc odihna in larga dup-amiaza;

In zboruri serpuite albinele vibreaza:

De zgomote marunte vazduhul e sonor.

Pe viata si lumina las pleoapele inchise,

Pe degete si fata las vintul sa se joace;

Cocosii cinta gales prin inflorita pace,

Si sufletul si trupul se pierd adinc in vise.

De as deschide ochii, ca as vedea prundisul,

De seceta, in soare, albit si sclipitor,

Ca m-as mira ce-ncet e pe ceru-nalt un nor,-

Si pe colina-n unde ar tremura frunzisul

As cauta-ntr-acolo de unde- aud izvorul

Si i-as ghici argintul ce curge mladios,

As urmari bondarul zvicnit si pintecos

Cum, peste o garoafa, in loc isi stringe zborul.

Dar pleoapele inchise le-oi tine pina-n seara,

Stringind in ele vinul cu mine-mpaciut,

Si-oi adormi prin trupul de patimi linistit

In darnica odihna de-amiaza si de vara.

AMPRENTE SI AMINTIRI(68)


FELICITARE DE ALTADATA

felicitare 23 august 1966

Felicitare de altadata din colectia mea, transmisa de conducerea de partid a hotelului Lido din Bucuresti angajatilor meritosi care s-au remarcat in campul muncii. Ca sa fiu in ton cu limbajul de lemn al vremurilor de atunci, folosesc si eu cuvinte pompoase…

Mesajul felicitarii e urmatorul: „ Cu prilejul zilei de 23 August, cea de-a XXII- a aniversare a eliberarii Romaniei de sub jugul fascist, va felicitam calduros si va dorim noi succese in infaptuirea sarcinilor trasate de cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Roman, pentru inflorirea Patriei noastre socialiste, Republica Socialista Romania”.

Felicitarea dateaza din vara anului 1966 si poarta amprenta stampilei hotelului Lido. Cred ca simtiti deja parfumul vremurilor de trista amintire dar bucuria pe care o simteau cei care au primit aceasta felicitare si cu ce satisfactie o citeau , pentru a zecea oara in fata micilor aburind ca si berea de altfel…

felicitare 23 august 1966 b

AMPRENTE SI AMINTIRI(65)


BUNICUL

Astazi, 17 august, bunicul ar fi implinit 104 ani. Dar nu a vrut. A vrut sa traiasca doar 94 de ani. A ales sa inchida ochii in aceasi zi in care i-a deshis. Eu cred ca e un privilegiu sa poti sa te nasti si sa mori in aceeasi zi. De ce a ales ziua de 17 august nu stiu. El poate ca stie. La un moment dat, prin anul 2000, mi-a marturisit ca ar vrea sa traiasca si altii cat a trait el. Asa ca sa vada cum e…si asta in conditiile in care la acea varsta mai mergea pe bicicleta si nu vroia sa auda de baston. Se plangea ca il cam supara un  picior si nu mai poate sa mearga repede…

In curtea bisericii SF.Nicolae din Bacau, mai 1935.

In curtea bisericii SF.Nicolae din Bacau, mai 1935.

A trait mult dar a suferit si mai mult. L-au ajutat si vremurile dar si soarta. De mic a crescut fara mama. Tatal lui pe care il chema tot Ioan Lorent a ramas cu 5-6 copii de crescut. Nu stiu prin ce imprejurari, pr. Iosif Talmacel, cu bunatatea lui innascuta, a preluat o parte din griji si s-a ocupat de educatia bunicului si a surori lui Maria. Aceasta grija a dat roade…

Apoi pe la 16 ani a ramas fara un deget. Daca nu ma inseala memoria, cred degetul aratator de la mana stanga. Lucra la o batoza de grau si i-a scapat degetul inauntru. O femeie care lucra si ea acolo a uns ciotul ramas cu pamant si l-a legat cu niste carpe, evident nesterile. Asa a ajuns la 94 de ani, fara un deget…

De bunicul meu ma leaga multe amintiri. Imi vin in minte, acum, doar cateva. Cum venea  incarcat cu de toate pe la noi. Nu pot sa uit sacul cu mere si bidonul cu miere de albine. A fost un pasionat apicultor. La un moment dat cred ca a avut si 50-60 de stupi. O alta pasiune a lui era fotografia. Din cate stiu eu a fost primul din sat care avea aparat de fotografiat. Din pacate nu stiu cand si-a cumparat primul aparat de fotografiat, dar stiu ca prin anii 1950 facea fotografii. El a fost cel care m-a invatat sa joc sah si mi-a daruit si primele piese. Le am si acum.Dar fascinatia cea mai mare a fost pentru mine cand m-a luat cu el la Poiana Micului, prin vara anuluil 1978 si m-a invatat sa cosesc, sa umblu la albine si sa fac fotografii.

Stiu ca a suferit mult mai ales in primii ani ai perioadei comuniste. Nu a vorbit prea mult despre acesta perioada. O detesta pur si simplu. Cine l-a ajutat sa treaca peste toate astea? Dovada e chiar in mainile lui. A tinut bine crucea in maini si in inima. Dumnezeu sa-l odihneasca!

* Fotografia a fost realizata pe 27 mai 1935 in curtea bisericii SF. Nicolae din Bacau cu ocazia jubileului de 25 de ani de preotie a pr. Iosif Talmacel. Ca o simpla curiozitate, zic eu deloc intamplatoare, bunicul meu s-a nascut in acelas an in care pr. I. Talmacel a fost hirotonit ca preot, adica anul 1910.

* Fotografia la o rezolutie mai mare o puteti vedea AICI:

* Alte fotografii vechi cu bunicul meu:

1. Ioan Lorent in anul 1933 in gradina Cismigiu.

2. Ioan Lorent in anul 1939

3. Familia Varvara si Ioan Lorent in perioada interbelica, circa 1939-1940.

4. Ioan Lorent in perioada interbelica, circa 1932-1935.

5. Ioan Lorent in costum popular.

 

 

 

ANOTIMPURI(79)


IN DRUMETIE

Tineri in drumetie, circa 1945.

Tineri in drumetie, circa 1945.

Fotografie de altadata din colectia mea de fotografii vechi, reprezentand un grup de tineri studenti, la Universitatea din Bucuresti, aflati la o mica drumetie pe Valea Prahovei. Remarc ca toti au imbracaminte adecvata unei calatori pe drumuri de munte in perioada de vara.