//...Timpul și veșnicia converg în interiorul clipei.Când suntem total absorbiți de clipa de față, atunci timpul se oprește. Probabil fiecare a trăit deja experiența de a privi fascinat un apus de soare, fără să simtă atunci cum trecea timpul. Când ne concentrăm intens la ceva, uităm de timp, timpul se oprește, ne identificăm cu clipa, suntem prezent pur. Acesta este presimțirea odihnei veșnice, a duminicii eterne, pe care deja o împărtașim...//
Citat preluat din : ANSELM GRUN
Și uite așa, citind aceste rânduri, mă simt la margine de timp, neștiind ce aduce clipa următoare, neștiind cum să adulmec timpul rămas, rămas pentru a înțelege dacă am învățat îndeajuns să aștept,să aștept clipa ca o petală, răsfoind timpul...
imaginecontinua 
A republicat asta pe imagine continua.
ApreciazăApreciază
Pingback: PORNEȘTE LA DRUM | PRIMITIE
Pingback: LĂCAȘUL SACRU DIN NOI | imaginecontinua