LA SARATA BAI intr-o zi de vara,
3 iunie 2011,dupa-amiaza…..
Departe de forfota si stressul bucurestiului ,in apropiere de locul natal (N.Balcescu ,Bacau) eu si Adriana,intinsi pe o patura, admiram cand cu ochii deschisi cand cu ei inchisi cerul . Astazi , acum , pare altfel – tacut , misterios si tandru – asa cum nu l-am simtit niciodata. Amandoi ne relaxam si ne incarcam bateriile cu vibratia muntelui de sare de sub noi. E o vibratie inalta, puternica si binefacatoare , pe care o simtim in toate celulele noastre. O muzica diafana se auzea difuz, aproape imperceptibi,l de departe (probabil corul bisericii din apropiere avea repetie).
Deodata , toata aceasta armonie de sunete , culori si vibratii dispare…. se intampla ceva inexplicabil….mai multe pasari trec deasupra noastra amenintator , din tufisul aflat in apropiere se aude un zgomot ciudat, pe care nu reusesc sa il identific si parca nici muzica nu se mai aude. Ma ridic usor ingrijorat , nu spun nimic…dar in gandul meu zic – sa nu fie vreun sarpe – cu toate ca stiam ca in zona nu sunt serpi. Totusi forfota venea din tufisul de maces din spatele nostru. Ma uit mai bine …si ..fuga dupa aparatul foto…
Tati,Tati…Mami,Mami … ne e foame !
Asa ca am plecat cu Adriana sa facem o mica plimbare prin albia paraului secat din spatele Bazei de Spiritualitate si Tratament ,,FERICITUL IEREMIA”. Cand ne-am intors la paturica situatia era total schimbata, in bine.
Abia asteptam sa revedem locul si anul acesta , poate chiar in trei…
Demersul ar fi trebuit insotit de mai multe amanunte dar din motive bine intemeiate pastram pentru noi secretul locatiei exacte.
Vom revenii cu bucurie si altadata…